Tehnologia deshidratarii fructelor si legumelor – Asezarea gratarelor cu material pe carucioare

AŞEZAREA GRATARELOR CU MATERIAL PE CARUCIOARE

     Grătarele folosite pentru deshidratare trebuie să aibă o suprafaţă cît mai mare de uscare pe unitatea de  spaţiu ce ocupă în instalaţia respectivă.

     In uscătoarele tunel grătarele se aşază cate 25-27 pe un cărucior, unele sub altele, pe o lăţime de  1,80-2,10 m, cu un spaţiu de 6-7 cm  între  două  grătare  consecutive,  pentru  ca aerul să treacă uşor  printre  ele.  Curentul  principal  de  aer trecînd printre  grătare  în  direcţie  orizontală,  cu  o  viteză  de cca 300 m/minut, devine intens turbulent. Se crează astfel diferenţe  de  presiune  şi  se  produc  curenţi  secundari  de  aer – care trec  printre  grătarele  cu  material  umed.

     Aşezarea neregulată a grătarelor cu nerespectarea spa­ ţiului liber dintre ele, încărcarea , neuniformă a materiei prime pe grătare sau într-un strat prea  gros,  are  un efect negativ asupra vitezei de desfăşurare a procesului de deshidratare.

ÎNCARCAREA LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR PE GRATARE SAU SITE

     Legumele tăiate în diferite forme sînt aşezate pe grătare într-un  strat  uniform,  avînd o  grosime  de  12-24  mm.  Fac excepţie prunele, care  se pot  aşeza pe  1-2 randuri,  într-un strat cu grosimea pînă la 30-40 mm.  Incărcarea pe  m²   de grătar în mod obişnuit este de 4-20 kg ; într-o operaţie bine condusă, materia primă este aşezată într-un strat uniform ca grosime, pe toată suprafaţa grătarului.

     Încărcarea materialului pe grătar sau site  influenţează viteza de uscare şi implicit durata procesului.  La o  alimentare mai mare a grătarelor, peste o anumită limită, randamentul uscătorului nu mai creşte, ci din contră, scade.

      Dimpotrivă, diminuînd în mod  raţional încărcătura  pe  site se poate micşora sensibil durata uscării, fără a se reduce însă capacitatea de producţie a uscătorului. Aceasta se reflectă printr-o calitate mai bună a produselor,  deoarece  sunt  expuse un timp mai scurt acţiunii căldurii.

     Capacitatea  unui  uscător nu se  determină prin cantitatea de materie primă aşezată pe suprafaţa grătarelor, ci prin cantitatea totală de produs uscat care se obţine în 24 ore de func ţionare neîntreruptă a acestuia.

     Durata de uscare mai este influentata si de urmatorii factori:

• Conditiile in care material prima vine in contact cu aerul : amestecarea materiei prime, contactul mai intim al aerului cald cu material prima, afanarea stratului de material etc

• Tratarea preliminara a materiei prime : oparirea sau aburirea;
• Variatiile de temperature din uscator : variatiile mici de temperature sau o temperature constanta contribuie la o uscare mai uniforma.