Particularitati ale uscarii legumelor si ciupercilor – I Ardei iuti si dulci

Particularitati ale uscarii legumelor si ciupercilor – I Ardei iuti si dulci

PARTICULARITĂTI ALE USCARII LEGUMELOR SI CIUPERCILOR – I Ardei iuti si dulci

Ardei iuti si dulci

Ardei iuti uscati la soare
  1. Ardeii iuti si dulci

Pentru uscare se vor folosi soiurile cu aroma si culoare puternica, precum si cele cu pulpa sanatoasa. Se pot usca ardeii grasi de culoare galbena si verde, ardeii Kapia, gogosarii si ardeii iuti. Se recomanda in acest scop soiurile Galben de Banat, Galben Romanesc, Urias de California, Bucureste ni, Urias duke si toate soiurile de ardei iuti colorati.  Pentru uscare, ardeii se recolteaza la maturitatea deplina, deci când au un continut ridicat in substanta uscata, esalonat pe masura maturarii lor. Este bine ca inainte de curatarea lor ardeii sa fie sortati pe culori si starea de sanatate. Ardeii pot fi uscati intregi cu si fara cotor si sectionati in marimi diferite. La uscarea ardeilor intregi si cu cotor, se procedeaza la insirarea lor pe sfoara si atârnarea sirurilor rezultate sub soproane, la strasina casei sau chiar in balcoane.

Uscarea sub forma de insirare

Ardei kapia si ardei iuti uscati

Operatia de insirare a fructelor de ardei pe sfoara se face manual cu ajutorul unor ace mari cum sunt cele de lina sau de tapiterie. Se recomanda ca lungimea unui sir sa nu fie mai mare de 2 m, ceca ce reprezinta circa 5-6 kg, in functie de marimea ardeilor. Daca avem o cantitate mai mare de ardei se coreleaza lungimea sirului cu modul de prindere si uscare a acestuia cum s-a descris in capitolul 4.

Ardei uscati in sirag

La uscarea ardeilor cotor, imediat dupa recolt are loc si gruparea dupa culoare, ardeii se spala bine, se inlatura cotorul si semintele. Daca este nevoie ardeii se limpezesc repetat pentru inlaturarea eventualelor seminte ramase. Se taie apoi in placute sau rondele cu  grosimea de 10 mm, folosind cutite inoxidabile. Ardeiul gras si gogosar este bine ca imediat dupa taiere sa fie oparit in apa clocotita, timp de 1-2 minute. Se raceste prin scufundari in apa rece, se clateste, se zvânta si apoi se aseaza pe gratare intr-un strat uniform. Temperatura de uscare optima este de 50-65°C. Uscarea dureaza 3-5 zile, dar se poate scurta si la 24-30 ore daca se foloseste curent de aer cald peste masa de ardei. 

Ardei intregi uscati

Pentru a putea fi folositi la umplut, ardeiul si gogosarul se pot usca si intregi, dupa ce li s-au indepartat coditele si semintele. In acest caz umiditatea produsului finit se va urmari cu mare atentie sa nu depaseasca 5-6%, iar uscarea sa se faca foarte uniform si la ardeiul iute si de tip Kapia umiditatea produsului finit este bine sa fie sub 7%, pentru a prepara cu usurinta boiaua. Se considera uscati când strinsi intre degete nu se simte umed si ardeii sunt usori sfarâmiciosi. Dupa uscare se sorteaza si se ambaleaza in pungi, saci din hârtie sau pungulite de plastic, care se inchid la gura prin legare.


Variaţia umidităţii produsului, temperaturii produsului şi vitezei deshidratării în functie de timp

Notiuni si particularităti ale procesului de uscare

Uscarea legumelor si fructelor este procesul tehnologic prin care se reduce continutul natural de apa până la un nivel care sa impiedice activitatea microorganismelor, fara a se distruge tesuturile sau a se deprecia valoarea alimentara a produselor.

 Ansamblul de fenomene ce se produc in timpul uscarii duce la concentrarea substantei uscate, reducerea volumului materiei prime folosite, cresterea valorii alimentare la unitatea de greutate si modificari fizicochimice mai mult sau mai putin profunde in starea membranelor si componentelor celulare, care se exteriorizeaza prin limitele capacitatii de rehidratare.

– Deshidratarea reprezinta procesul in virtutea caruia fructele si legumele pierd o anumita cantitate de apa, in urma carui fapt se realizeaza o stare fizico-chimica propice mentinerii valorii lor nutritive si atributclor calitative: gust, miros, aroma.

– Uscarea se deosebeste de deshidratare prin lipsa de reglare a temperaturii, umiditatii relative si miscarii aerului, in care scop se foloseste si expresia de uscare naturala, spre deosebire de deshidratare, care este o uscare artificiala.

Diferenta dintre uscarea naturala si cea artificiala consta in natura energiei termice folosite si anume energie solara (uscare naturala) si energia rezultata din arderea unui combustibil oarecare (uscare artificiala sau deshidratare) si viteza cu care se indeparteaza excesul de apa din materia prima respectiva.  

ln primul caz prin simpla expunere la aer si la temperatura mediului ambiant are loc indepartarea umiditatii din produse prin procesul de evaporare. ln cazul al doilea, pentru a continua procesul deshidratarii se apeleaza la un aport suplimentar de caldura, inlaturarea apei făcându-se prin procesul de vaporizare.

Evaporarea, trecerea apei in stare de vapori intr-un mediu in care in afara vaporilor de apa exista si aer si alte gaze.

Vaporizarea, trecerea apei in stare de vapori, intr-un mediu in care exista numai vapori de apa.

Evaporator, este instalatia de uscat fructe si legume in care miscarea aerului se face de la sine, pe baza diferentei termice existente intre atmosfera din evaporator si atmosfera externa.

Deshidrator este o instalatie de uscat fructe si legume folosita pentru indepartarea excesului de apa din materia prima supusa deshidratarii, in care cel putin circulatia aerului incalzit, viteza de miscare, temperatura si umiditatea relativa a aerului sunt controlate automatizat, potrivit unor parametri fixati in prealabil pentru respectiva materie prima supusa procesului.

 Pentru evaporarea apei din produsele supuse deshidratarii, se utilizeaza diferite tehnici care constau dintr-o succesiune de operatii tehnologice si se folosesc aparate si instalatii mai mult sau mai putin perfectionate cu un consum de energie mai mare sau mai redus si care, pe cât posibil, permit reducerea pierderilor de caldura. Evaporarea apei din legume si fructe este un proces complex in care sunt implicate, pe de-o parte, structura anatomica a produselor, iar pe de alta parte unele legi fizico-chimice de constituire a substantelor celulare ca si permeabilitatea membranelor celulare. 

Randamentul reprezinta cantitatea de produs finit obtinut din cantitatea de materie prima si se exprima in procente.

Ratia de uscare sau deshidratare reprezinta cantitatea de materie prima necesara pentru obtinerea a 1 kg de produs finit;